Vechea călimară

 Moi în cerneala din vechea călimară 
 Și îți scriu acuma o scrisoare, 
 Ție dragoste, dulcea mea comoară, 
 Frumoasă ești ca razele de soare! 
  
 Mereu mă umpli cu a ta lumină 
 Când trupul meu este ascuns în umbră, 
 Tu îmi faci viața să fie mai senină 
 Când uneori este atât de sumbră! 
  
 Când de lângă mine tu lipsești 
 Viața-ntreagă pare că-mi lipsește, 
 Numai tu știi cum să mă iubești 
 Cum nimenea în lume nu iubește. 
  
 Domniță, mi-ești, un înger păzitor, 
 Mi-ești pura dragoste de peste veci, 
 Mi-ești dragoste văpăi și te ador, 
 Mi-e dor de tine când departe pleci.  
  
 Autor: Răzvan Isac 20-06-2016