Horoscop zilnic

miercuri, 30 septembrie 2015

Timpul trece, amintiri se cern

 Pe banca noastră frunze se aștern, 
 Timpul trece, amintiri se cern, 
 Prin același loc trec zilnic, dac-ai știi, 
 Și te aștept, sperând, că poate ai să vii. 
  
 Toamna e aici, acum doar tu lipsești 
 Pe unde stai ascunsă, pe unde rătăcești? 
 Eu stau și-ți scriu balade, ș-apoi Lunii le cânt 
 Și parcă-a mele vorbe sunt luate de vânt. 
  
 Amurgul se îngână cu ziua care trece, 
 Al meu suflet rămâne mereu la fel de rece, 
 Ca toamna ce așterne frunze ruginii, 
 Eu tot aștept iubire, dar știu că n-ai să vii. 
  
 Autor: Răzvan Isac 30-09-2015

Dor de aripile tale

Dor de aripile tale,
Dor să mă mai porţi în zbor,
Dor să îmi mai ieşi în cale
Să îmi dai al tău amor.

Dor în suflet, patimi multe,
Oare când o să dispară?
Că nu-i nimeni să m-asculte,
Şi în braţele-mi să sară.

Timpul trece, lacrimi curg,
Zborul nost s-a încheiat,
Visul ce piere-n amurg
Credeam că-i bine întemeiat.

Se destramă-n pulberi fine
Şi-apoi piere luat de vânt,
Te-ai îndepărtat de mine,
De-al iubirii legământ.

Autor: Răzvan Isac 28-09-2015

duminică, 27 septembrie 2015

Nu mă închide-n amintiri

Nu mă închide-n amintiri
Şi nu mă ţine înlănţuit,
Ci fă-i altar astei iubiri,
Căci eu mereu te-am preţuit.

Putere nu mai am să ţin
Atâta dor în pieptul meu,
Mi-e sufletul plin de venin,
Singur rămân, e atât de greu.

De s-ar mai naşte azi o taină
Aceea vreau s-o împărţim,
Să alungăm clipa haină
Şi iarăşi noi să ne iubim.

Autor: Răzvan Isac 27-09-2015

Tu îmi eşti

Tu îmi eşti ce nu visam să-mi fii vreodată,
Amorul meu dintr-o lume fermecată,
Te ador, cum nu visam s-ador pe cineva,
Suspin de dor când eşti departe, undeva.

Inima, nu bate când lipseşti din preajma ei,
Tu-i eşti parfum din galbenul florii de tei.
Adu-mi un vis şi lasă-mi-l, te rog, real,
Căci împlinit, mi-ar fi iubire ideal.

Îmi eşti iubire, sărbătoarea cea mai sfântă,
Eşti melodia ce sufletul meu o cântă,
Amor cuprins într-un buchet frumos, măreţ,
Ce am avut, ce am şi voi avea de preţ.

Autor: Răzvan Isac 26-09-2015

Stelele par licurici

Stelele par licurici,
Ele-s mari, dar se văd mici,
Strălucesc pe cer în noapte
Şi-ţi transmit a mele şoapte.

Eu vorbesc cu ele când
Chipul tău mi-apare-n gând,
Şi le rog să te vegheze,
Nopţile să-ţi lumineze.

Tu din gândul meu de pleci
Nopţile îmi vor fi reci
Şi tristeţea aşternut;
Dacă simt că te-am pierdut.

Eu de-aş fi o stea iubire,
Aş lumina-ntr-a ta privire,
Cerul, ochii tăi să-mi fie,
De-acum ani încă o mie.

Autor: Răzvan Isac 25-09-2015

M-aş ascunde într-o toamnă

M-aş ascunde într-o toamnă,
M-aş ascunde-n fulgi de nea,
Să mă pierd de tine doamnă,
Iar tu să pierzi urma mea.

M-aş ascunde-n bob de rouă,
Şi în dimineţi cu brumă,
Să nu-mi rupi inima-n două,
Să nu-mi iei iubirea-n glumă.

M-aş ascunde-n vise care
Le-am avut, azi sunt uitate,
Sau poate-ntr-un val pe mare,
Sau în ziduri de cetate.

Autor: Răzvan Isac 24-09-2015

joi, 24 septembrie 2015

De ţi-am greşit vreodată

De ţi-am greşit vreodată, iartă-mă,
Din sufletul tău alungă-mă
Şi uită că vreodată am existat,
Sau uită că iubirea mea ţi-am dat.

Aruncă-mă-n abisul nepăsării
Sau lasă-mă pierdut pe fundul marii,
Poate un val mă va găsi iubire
Şi mă va scoate la mal în asfinţire.

De ţi-am greşit vreodată, nu uita;
De mi-ai fi greşit, ştiam a te ierta,
Nu te-aş fi alungat dintr-al meu suflet,
Îţi ofeream iubirea şi-al meu zâmbet.

Autor: Răzvan Isac 23-09-2015

Tot mai puţin îţi pasă

Îmi adânceşti mai tare rana-n suflet,
Tot mai puţin îţi pasă ce se-ntâmplă,
Tot tu ai luat şi ultimul meu zâmbet
Şi mi-ai albit tot părul de la tâmplă.

Am îmbătrânit mult prea devreme,
Dar nu-s bătrân de ani, ci de durere,
Am aşteptat iubirea să mă cheme
Şi azi tribut sufletul meu îl cere.

Îmi adânceşti şi groapa unde trupul
Îşi va găsi odihna-n veşnicie,
Opreşte Doamne doar o clipă timpul,
Întoarce-mă la anii de pruncie.

Autor: Răzvan Isac 23-09-2015

marți, 22 septembrie 2015

Priveşte Luna

Priveşte Luna, iubire, astă-seară
Oriunde-ai fi, căci şi eu o privesc,
Inima mea dorinţă o să ceară;
- Fii steaua mea, pe veci să te iubesc!

Pe cerul meu doar tu să străluceşti
Să împărţim un Univers de-amor,
Să scriem noi eternele poveşti,
Să ne iubim departe de-orice dor.

Priveşte cerul, iubire-n orice zi,
Căci undeva sub el mă aflu eu,
Şi îl privesc şi ştiu, oriunde-ai fi,
Te vei gândi şi la sufletul meu.

Eu mă gândesc la tine-n orice clipă
Şi tare greu îmi este fără tine,
Aş vrea să zbor pe-a timpului aripă,
Să îl opresc atunci când eşti cu mine.

Autor: Răzvan Isac 21-09-2015

A venit toamna

Se aştern covoare
De frunze veştejite,
Peste tot, sub soare
Sunt frunze ruginite.

Eu ţi-aş ţese haină
Toamna s-o îmbraci,
Să fii cea mai făină,
Toamnă să te faci.

Eu să îţi fiu vânt,
Cu briza să te mângâi,
Să-ţi fiu legământ,
Cu mine să rămâi.

Tu să-mi fi anotimp,
Eu aer să îţi fiu
Şi al clepsidrei timp
Să-l oprim, că-i pustiu.

Să mă faci iubire
Tomnatic ca şi tine,
Să-mi dai a ta zâmbire,
Eu sufletul din mine.

Autor: Răzvan Isac 20-09-2015

duminică, 20 septembrie 2015

Vin amoruri şi-apoi trec

Vin amoruri şi-apoi trec,
Ca şi-o vară se petrec,
Precum fumul de ţigară,
Vin amoruri să dispară.

Amorul nu mai e ce-a fost,
E doar o taină fără rost,
O taină ce ne dă speranţe,
Că poate apropia distanţe.

Eu mă simt tot mai departe,
Speranţele îmi sunt deşarte,
Căci amorul ce-am avut
În amintire s-a pierdut.

Se sting luceferii şi mor,
Eu mă sting de al său dor,
Se stinge soarele, dispare,
Al meu dor e mult prea mare.

Noaptea pare tot mai rece,
Viaţa-mi ca secunda trece,
Ce m-o aştepta, nu ştiu,
Poate un mormânt pustiu!

Căci de dor ştiu că se moare - 
Doru'-i greu şi dorul doare,
Iară eu am dor de mult,
Mi-ai fost vrajă şi tumult.

Autor: Răzvan Isac 20-09-2015

sâmbătă, 19 septembrie 2015

Recitesc poveşti despre noi doi

Stau printre filele scrise din viaţa mea,
Iar tu ocupi capitole întregi,
A fost, cu noi, soarta atât de rea...
Azi doi necunoscuţi, atât de vitregi.

Şi recitesc poveşti despre noi doi
Şi-n amintire-apare chipul tău,
Din ochii mei cad lacrimi, parcă-s ploi,
Mă ard şi-mi fac din ce în ce mai rău!

În somn te caut, găsesc doar perna ta,
E rece, căci de mult timp tu lipseşti,
Nu te-am schimbat iubire pentru alta,
Căci te iubesc şi ştiu că mă iubeşti.

Te iubesc cum cerul iubeşte a sale stele,
Tu îmi eşti inima, sufletul din mine,
Pe tine te vreau în braţele mele
Să mă scapi iubire de grele suspine.

Autor: Răzvan Isac 18-09-2015

vineri, 18 septembrie 2015

Te-am iubit

Te-am iubit cum n-am iubit pe nimeni
Şi pentru ţine-aş fi făcut orice,
Tu mi-ai fost un înger printre oameni,
Cu tine-o viaţă aş fi fost ferice.

Bate vântul toamnei peste mine,
Gândul meu îl duce în neant,
Aş fi vrut o clipă lângă tine,
Dar tu lipseşti şi dorul ţi-e supleant.

E toamna rece, iubirea e pierdută,
Iar ruga mea-i de mult o fantezie,
S-a pierdut speranţa, ultima avută
Şi starea mea de-intensă frenezie.

Aş vrea să îmi fi frunza ruginie,
Să cazi, la pieptul meu tu să rămâi,
A noastră casă dragostea să fie,
Iar tu pe veci iubirea mea dintâi.

Autor: Răzvan Isac 16-09-2015

joi, 17 septembrie 2015

Sunt clipe

Sunt clipe în care picuri de ploaie
Cad peste-a inimii mele bătaie,
Cad şi mă dor, doare lipsa ta…
Opreşte-te suflet, n-o mai căuta!

Lipseşte din vise, pe nicăieri nu-i,
În inimă am bătut parcă-un cui...
Şi doare, mă doare că nu eşti aici,
O şoaptă de-amor să îmi mai zici.

Sunt clipe acum, dar clipele trec,
Viaţa fără tine eu mi-o petrec,
Sunt clipe ce seacă sufletul meu,
Un dor se aprinde, mă arde şi-i greu.

Îmi duc amarul păşind peste lacrimi,
Mi-au fost ursite doruri şi patimi, 
Şi merg rătăcit prin gânduri cu noi,
Visam bătrâneţea împărţită la doi.

Autor: Răzvan Isac 16-09-2015

marți, 15 septembrie 2015

Ţi-aş da iubito

Ţi-aş da iubito aştrii de pe cer
Numai tu să fii a lor stăpână,
Luceafărul de-l vrei eu ţi-l ofer,
În veci doar steaua ta el să rămână.

Să îl privim în noapte amândoi,
Să ne îmbrăţişăm sub raza lui,
Să strălucească numai pentru noi,
Unică stea pe-naltul cerului.

Ţi-aş da iubito al meu sărut etern,
A tale buze-mi sunt picuri de viaţă,
Pe trupul tău poeme să aştern,
Pline de amor şi de speranţă.

Autor: Răzvan Isac 15-09-2015

duminică, 13 septembrie 2015

În bătaia vântului de toamnă

În bătaia vântului de toamnă
Am aruncat dorul ce îl aveam,
Să te iubesc pe tine, scumpă doamnă,
Mereu în sufletul meu să te am.

Cad frunze ruginii, acoperind,

Poteca ce ducea în poieniţa,
Unde întâiul vers, tânăr fiind
Am aşternut, iar tu mi-ai dat guriţa.

Trecut-au anii şi azi cu mare drag

Îmi amintesc de-acele vremi frumoase,
Câte-un oftat din când în când mai trag,
Vreau timpul acei ani să ni-i mai lase.

Să mergem, doamna mea în poieniţă,

Să îţi mai scriu acolo un poem,
Tu să îmi dai să gust a ta guriţă,
Amândoi iubire asta vrem.

Autor: Răzvan Isac 13-09-2015

Melancolic

Melancolic azi mă simt,
Gândul zboară-n amintiri,
Aş întoarce-al vieţii timp
Să te mai am în priviri.

Curge-o lacrimă, curg două,
Se înnoadă sub bărbie,
Mi-aş dori o viaţă nouă,
Pieptu-ţi la pieptu-mi să fie.

Eşti atâta de frumoasă
Cum nu-i alta pe pământ,
Ţi-aş face altar în casă
Că tu eşti ce am mai sfânt.

Şi m-aş închina iubire,
Ţi-aş aduce ofrandă amorul,
Să se ducă din privire
Lacrima ce-o poartă dorul.

Eşti atât de răpitoare,
Părul galben, flori de tei,
Unică îmi eşti sub soare,
Unică în ochii mei.

Cât aş vrea a tale buze
Cu-un sărut să contopesc,
Ele-mi sunt uneori muze,
Le sărut şi mă topesc.

Melancolic sunt acum,
Amintirea mi-e haină,
Căci tu eşti pe un alt drum,
Iubind o inimă străină.

Eu mă scald în doruri grele,
Cugetând ce-a fost cândva,
Eşti în lacrimile mele
Şi în suflet, undeva.

Autor: Răzvan Isac 13-09-2015

miercuri, 9 septembrie 2015

În ochii tăi

În ochii tăi văd ceru'-nseninat,
Tu eşti zeiţa Universului,
Când scrii o faci atât de minunat
Şi suflet dai, frumoaso, versului.

Scrii versuri filozofice, sau nu,
Toate au înţelesul lor aparte,
Căci toate astea le poţi numai tu
Şi toate-s aşternute într-o carte.

Nu renunţa şi mergi cât mai departe,
Succesul tău s-atingă 'nalte culmi,
De versul tău nimeni nu te desparte,
Înalţă-te peste-ai pădurii ulmi.

Autor: Răzvan Isac 08-09-2015

Să fii murit ca să te pot uita

E ca şi cum eu m-aş târâ iubire
Prin faţa ta să mă iubeşti un pic,
Să îndrepţi spre mine a ta privire,
Să nu mă mai tratezi ca pe-un nimic.

Sunt fiinţă şi am suflet, ţi l-am dat,
Dar tu mi l-ai tratat ca pe o cârpă,
În lacrime de dor l-ai inundat
Şi parcă viaţa toată mi se surpă.

Mi-ar fi ajuns o clipă de amor
Să îmi fi dat atunci când o doream,
Azi lacrimile curg parcă-s izvor,
Mi-ar fi fost mai bine de muream.

Să nu fi cunoscut dragostea oarbă,
Să nu fi cunoscut privirea ta,
Să nu se-noade lacrime sub barbă,
Să fii murit ca să te pot uita.

Autor: Răzvan Isac 08-09-2015

luni, 7 septembrie 2015

Sub a nopţii mantie stelară

Sub a nopţii mantie stelară
Străbat un drum pe care n-am mai fost,
Pătruns de dor, iubirea nu mi-e clară,
Căci am iubit, dar a fost fără rost.

Şi merg fără oprire, făr' a ştii
Încotro mă poartă gândul efemer,
Privesc în urma paşilor pustii,
Fără de speranţă… în ce pot să mai sper?

Văd stele care cad, se sting şi mor
Şi mă întreb ce s-a-ntâmplat cu ele,
- Au iubit un cer ce nu a fost al lor
Şi au ales pustiul, să piară dintre stele.

La fel am iubit, ce nu mi-a fost sortit
Şi consecinţa astăzi o plătesc,
Am plecat pe-un drum lung şi pustiit,
Jurând că niciodată nu o să mai iubesc.

Autor: Răzvan Isac 07-09-2015

duminică, 6 septembrie 2015

Am strâns în piept

Am strâns în piept atâta suferinţă
Şi sufletul îmi e atât de trist,
Te iubesc prea mult scumpă fiinţă,
Dar pentru tine parcă nu exist.

M-am îndrăgostit ca de un vis,
Din el nu mai vroiam să mă trezesc,
Îl vroiam adânc în sufletu-mi închis,
Să ştiu că nu o să-l mai rătăcesc.

Dar ai plecat pe-alte cărări ascunse
Şi-n urmă ai lăsat un suflet care,
Pe alte căi de nimenea pătrunse
Te-a iubit ca pe-o rază de soare.

Aş vrea acum să simţi durerea mea,
S-au dus în van fiorii dragostei,
Gândul ca-i plecat îmi seacă inima
Şi încep să plângă ochii mei.

Autor: Răzvan Isac 06-09-2015

sâmbătă, 5 septembrie 2015

Cât inima o să mai bată

Nu trăiesc cât lumea toată,
Dar trăiesc frumos şi bine,
Cât inima o să mai bată
Eu te voi iubi pe tine.

De-o fi cerul să mă cheme - 
Mai devreme!… Cine-o ştii?
Draga mea, tu nu te teme,
Tot aicea eu voi fi!

Şi dacă-mi va trece vremea
Precum floarea de gutui,
Tu vei fi veşnic a mea,
Nu te las a nimănui.

Eu n-am să te las iubire
Singură-n această lume,
Mă vei purta-n amintire
Şi în glasu-ţi al meu nume.

Să-l rosteşti în rugăciune,
Seara când te pui să dormi,
Când ţi-e inima tăciune
Şi lacrimi multe aşterni.

De voi dispărea din lumea
Ce-am clădit-o pentru noi,
Tot ne va uni iubirea
Ce-am promis-o amândoi.

Autor: Răzvan Isac 05-09-2015

Iubire, te aştept

Iubire, te aştept în noapte
Sub acel bătrân stejar,
Vino… tu, cu-a tale şoapte
Mi-ai pus inima pe jar.

Te aştept cu drag şi dor,
Luna plină-mi stă de strajă,
Vii sau mă topesc şi mor
Într-a nopţii dulce vrajă.

Te aşteaptă a mea inimă,
Te aşteaptă sufletul,
Scapă-mă de patimă,
Vino, redă-mi zâmbetul.

Te aşteaptă mândra Lună,
Stelele şi ele aşteaptă,
Vor să ne vadă-mpreună,
S-audă a noastră şoaptă.

Vino dragoste, te-aştept
Sub al nost bătrân stejar,
Vino să te strâng la piept,
Amorul să ţi-l dau în dar.

Să ne prindă-n braţe zorii,
Despărţindu-ne de noapte,
Să ne cuprindă fiorii
Iubirii prefăcută-n şoapte.

Autor: Răzvan Isac 05-09-2015

vineri, 4 septembrie 2015

Destinul

Destinul a făcut să-mi ieşi în cale,
Să mă îndrumi să iau drumul cel bun,
Sigur să păşesc pe-ale vieţii petale,
Să mă feresc de omul cel nebun.

Îţi mulţumesc şi mâna ţi-o sărut,
De-acum eşti parte din sufletul meu,
Încă din ziua când ai apărut
Am ştiut că mi-eşti îngerul la greu.

Ştiu că pot avea încredere în tine,
Sinceritatea ta este cerească,
La fel tu poţi avea încredere în mine,
Şi, astfel, prietenia să ni se clădească.

Indiferent de timpuri, rămânem la fel,
Unul pentru altul, totdeauna,
Cu Dumnezeu în suflet, ştim că numai El
Ne veghează viaţa, căci e numai una.

Autor: Răzvan Isac 04-09-2015

Te-aş făuri din picuri de iubire

Te-aş făuri din picuri de iubire
Şi-n păr ţi-aş prinde razele de soare,
Să rămâi cu-a lor eternă strălucire,
Să-mi rămâi în suflet ca o alinare.

Ţi-aş face chip de înger, aripe ţi-aş pune
Să mă iei cu tine în zborul infinit,
Să ne înălţăm spre soare când apune,
S-atingem amurgul, cerul nemărginit.

Te-aş făuri din sufletu-mi fărâme
Şi veşmânt ţi-aş pune florile de tei,
Veşnicia toată cu mine-o vei rămâne
Şi-n a tale braţe pe mine-o să mă iei.

Te-aş făuri din visele-mi celeste
Te-aş face-al meu luceafăr, steaua mea,
Să trăim amândoi o frumoasă poveste
Şi-n ea să-mi fi regină, iubire, de ai vrea.

Autor: Răzvan Isac 03-09-2015

miercuri, 2 septembrie 2015

Dorință pentru ea

 Ți-aș fi coborât tot 
 Cerul la picioare 
 Să ai doar pentru tine 
 Întregul univers, 
 Ți-aș fi adus lumina 
 Razelor de soare, 
 Ți-aș fi scris poeme 
 Cu-al sufletului vers. 
 Ți-aș fi înseninat 
 Privirea întristată, 
 Ți-aș fi adus în dar un 
 Colț de curcubeu, 
 Ți-aș fi pus în păr 
 Magic praf de stele 
 Să ai strălucirea 
 Unui înger blând. 
 Ți-aș fi dat orice 
 Să te mai văd o dată 
 Cu a ta zâmbire, 
 Cum te știam doar eu, 
 Mi-aș fi dorit iubire 
 Să te văd acum 
 Atât fericită 
 Cum nu ai fost nicicând. 
  
 Autor: Răzvan Isac 02-09-2015 

În sufletul meu toamna s-a lăsat

 În sufletul meu toamna s-a lăsat 
 Și frunzele încep ușor să cadă, 
 Privește-n urmă dacă ți-a păsat, 
 Privește, ochii mei cer să te vadă. 
  
 Vântul tomnii adie, legănând 
 Copacul vieții deja-mbătrânit, 
 Mi s-a uscat sufletul așteptând 
 Să vii iubire, dar n-ai mai venit. 
  
 Au ruginit și frunzele din vie, 
 Și norii grei se-adună a furtună, 
 Iubirea noastră n-o să mai învie, 
 N-a fost destinul nostru împreună. 
  
 Bărbia tremurândă, cu ochii plini de lacrimi, 
 Privesc acum întinsa depărtare, 
 Aș vrea să dispară ale mele patimi, 
 Aș vrea acum să zbier cât pot de tare. 
  
 Să mă audă munții, ecoul să mi-l poarte, 
 Să-l ducă poate acolo unde ești, 
 Să nu mai am iubire speranțele deșarte, 
 Trimite-al tău ecou, spune-mi că mă iubești. 
  
 Autor: Răzvan Isac 01-09-2015

marți, 1 septembrie 2015

Suflet pustiit de dor

 Suflet pustiit de dor 
 Din lacrimi ai făcut izvor, 
 Din nepăsări un lanț de foc 
 Ce-ți ține inima în loc. 
  
 Te uiți în urmă cu tristețe 
 Și vezi ale iubirii fețe, 
 Doar niște măști ce par reale, 
 Motiv al supărării tale. 
  
 Tu ai crezut într-un amor, 
 Acum ești pustiit de dor, 
 Tu ai crezut în fericire, 
 Acum ești plin de amăgire. 
  
 Autor: Răzvan Isac 31-08-2015