Când moartea

 Când moartea va închide ochii mei 
 Și haina veșniciei o să-mbrac, 
 Aș vrea în amintire să mă iei 
 Când una cu țărâna eu mă fac. 
  
 Te voi mângâia când bate vântul, 
 Te voi alinta când va fi soare, 
 Tu-mi vei vizita, poate mormântul 
 Și îmi vei aduce poate-o floare. 
  
 Și o vei sădi la căpătâi, 
 Să se înalțe și să facă umbră, 
 Floare albă, dragostea dintâi, 
 Moartea nu-i deloc atât de sumbră. 
  
 Autor: Răzvan Isac 29-03-2016