Tânjesc după acele clipe, ce le numeam "Iubire",
Tânjesc după momente, tandre de fericire,
Tânjesc iubita mea, după al tău sărut, îmbrățișare,
Azi mi-e viața goală, mi-e atât de dor și doare.
Tânjesc după noi doi, și după serile cu lună plină,
Tânjesc să am din nou privirea, caldă și senină,
Tânjesc iubita mea, tânjind am să mă sting, pustiu,
Unde îmi e rostul, de mă întrebi, nu știu.
Tânjesc pân' vei întoarce, privirea către mine iar,
Tânjesc să te cuprind în brațe o clipă doar,
Tânjesc iubita mea, să ne plimbăm de mână, noi,
În toamna cea târzie, pe sub copaci de frunze goi.
Autor: Răzvan Isac 18-03-2014
Tânjesc după momente, tandre de fericire,
Tânjesc iubita mea, după al tău sărut, îmbrățișare,
Azi mi-e viața goală, mi-e atât de dor și doare.
Tânjesc după noi doi, și după serile cu lună plină,
Tânjesc să am din nou privirea, caldă și senină,
Tânjesc iubita mea, tânjind am să mă sting, pustiu,
Unde îmi e rostul, de mă întrebi, nu știu.
Tânjesc pân' vei întoarce, privirea către mine iar,
Tânjesc să te cuprind în brațe o clipă doar,
Tânjesc iubita mea, să ne plimbăm de mână, noi,
În toamna cea târzie, pe sub copaci de frunze goi.
Autor: Răzvan Isac 18-03-2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu