Cândva...

 Cândva buzele tale am sărutat, 
 Cândva iubirea ta mie mi-ai dat, 
 Cândva noi doi am fost un univers, 
 Azi suntem numai dor, un suflet șters. 
  
 Cândva aveam speranțe și trăiri,
 Astăzi ne hrănim numai cu amintiri, 
 Cândva tu îmi spuneai, iubirea mea 
 Că eu îți sunt și lună, dar și stea. 
  
 Cândva poate noi doi ne-om regăsi 
 Și ce a fost atunci vom retrăi, 
 Vom continua iubirea ce-n urmă am lăsat, 
 Căci eu dragostea mea nu te-am uitat. 
  
 Autor: Răzvan Isac 01-10-2014