Inima mi-am dat-o pe nimic

Inima mi-am dat-o pe nimic,
Credeam că poate o să-i fie bine,
Să mor aş vrea, apoi să mă ridic
La cer, spre zările senine.

Să fiu deasupra ta un simplu nor
Ce cu lacrime o să te plouă,
Să simţi şi tu ce este ăla dor
Când inima îţi este ruptă-n două.

De acolo-aş vrea să te privesc,
Eu doar un suflet fiind,
Cât te-am iubit, cât te iubesc...
Spre tine aripe întind!

Sunt ale mele aripe, iubito,
Iubirea care încă ţi-o mai port,
Iubirea care nicicând n-am avut-o,
Dorul tu mi-ai dat să îl suport.

Priveşte către cer când poţi,
O rază-ţi va zâmbi din depărtare,
Priveşte peste umăr anii toţi,
Trimite-mi, draga mea, o sărutare.

Autor: Răzvan Isac 19-12-2015