Lacrimă, pustie, rece
Tu obrazu' mi-l ții ud,
Cât timp oare va mai trece,
Glasul ei din nou s-aud.
Lacrimă, te rog mă seacă,
Ia viața mea de vrei,
Ea de lângă mine pleacă,
Când dau florile de tei.
Lacrimă, ești tot de gheață,
Focul inimii mi-l stingi,
Mă lași fără strop de viață,
Sufletul mi-l tot atingi.
Fără ea, cine sunt eu?
Doar un fir de praf, mărunt,
Știe numai Dumnezeu,
Cine pe Pământ mai sunt!
Autor: Răzvan Isac 20-05-2016
Tu obrazu' mi-l ții ud,
Cât timp oare va mai trece,
Glasul ei din nou s-aud.
Lacrimă, te rog mă seacă,
Ia viața mea de vrei,
Ea de lângă mine pleacă,
Când dau florile de tei.
Lacrimă, ești tot de gheață,
Focul inimii mi-l stingi,
Mă lași fără strop de viață,
Sufletul mi-l tot atingi.
Fără ea, cine sunt eu?
Doar un fir de praf, mărunt,
Știe numai Dumnezeu,
Cine pe Pământ mai sunt!
Autor: Răzvan Isac 20-05-2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu