De m-ai fi iubit

 Privesc valul, marea e frumoasă, 
 Contemplez, apoi, mă întorc acasă, 
 Briza mării la drum mă însoțește, 
 E-atât de cald, e vară, cine mă iubește? 
  
 Mă iubește marea, vântul și nisipul, 
 Peste ele, eu, ți-am desenat chipul, 
 Mă iubește cerul, stelele și ele, 
 Căci din ele-am luat să îți fac mărgele. 
  
 Ți-aș fi pus și perle din adâncul mării, 
 Și raze de soare din întinsul zării, 
 Ți-aș fi pus inima medalion la gât, 
 De m-ai fi iubit, puțin... numai atât. 
  
 Autor: Răzvan Isac 07-06-2015