S-a stins de mult în pieptul meu un foc

 S-a stins de mult în pieptul meu un foc, 
 S-a stins de mult o dragoste, iubire, 
 În lumea asta parcă eu nu mai am loc... 
 Mi-aș dori să plec pe-un drum fără oprire. 
  
 S-au stins de mult și visele ce-aveam,  
 S-au stins asemeni stelei căzătoare, 
 În sufletu'-mi, iubire, cu drag te purtam, 
 Dar simt că azi și sufletul meu moare. 
  
 Ți-aș fi făcut altar la umbra lunii pline, 
 Și ți-aș fi dăruit cheia inimii mele, 
 Atinși de jurământul nopților senine, 
 Să ne fi iubit pe-un pat făcut din stele. 
  
 S-au stins de mult dorințe și astăzi nimic 
 N-a mai rămas din dragostea ce-odată, 
 Mă făcea spre cer să zbor, să mă ridic, 
 Să pot să-ți dăruiesc, iubire, lumea toată. 
  
 Autor: Răzvan Isac 27-06-2015