Într-o seară

Într-o seară cum e asta
Raza lunii-mi bătea-n geam,
Pe genunchi iubirea-mi sta,
Azi iubirea n-o mai am.

Într-o seară, nu de mult
Îmi plăcea să-i aud glasul,
Cântul lui să îl ascult,
Azi nu-i mai aud nici pasul.

Într-o seară când nici luna
Geamul nu-mi va mai atinge,
Pierii-voi pentru totdeauna,
Dorul sufletu'-mi va stinge.

Într-o seară-n praf de stele
Trupu'-mi se va transforma,
Şi în noapte, printre ele
Altă stea se va forma.

Steaua mea, a dorului, iubirii
Calea ţi-o va lumina,
De pe înaltul cer al nemuririi
Iubirea ţie ţi-o voi închina.

Autor: Răzvan Isac 25-11-2015