Aste rânduri ți le scriu
În seara de Crăciun, târziu,
Când singur lângă șemineu,
Stau... mă îneacă dorul greu.
La radio ascult, colindele răsună
De Craciun... nu suntem împreună,
Dar eu tot sper, cred în iluzii
Ce îmi pun inima-n perfuzii.
Stau și mă-ntreb dacă și tu
Simți că ai pustiu sufletu',
Dacă te simți cum mă simt eu
Când îmi lipsește chipul tău.
Tare aș vrea să știu ce faci,
Cu lipsa mea cum te împaci?
Căci a mea inimă suspină,
La piept nu poate să te țină.
Ar da orice, și-a ei bătaie
Să nu mai verse lacrimi, ploaie,
Atingerea să-ți simtă, doar
Fă-mi spre inima ta culoar.
Autor: Răzvan Isac 24-12-2013
În seara de Crăciun, târziu,
Când singur lângă șemineu,
Stau... mă îneacă dorul greu.
La radio ascult, colindele răsună
De Craciun... nu suntem împreună,
Dar eu tot sper, cred în iluzii
Ce îmi pun inima-n perfuzii.
Stau și mă-ntreb dacă și tu
Simți că ai pustiu sufletu',
Dacă te simți cum mă simt eu
Când îmi lipsește chipul tău.
Tare aș vrea să știu ce faci,
Cu lipsa mea cum te împaci?
Căci a mea inimă suspină,
La piept nu poate să te țină.
Ar da orice, și-a ei bătaie
Să nu mai verse lacrimi, ploaie,
Atingerea să-ți simtă, doar
Fă-mi spre inima ta culoar.
Autor: Răzvan Isac 24-12-2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu