Of, tu lacrimă de dor...

 Of, tu lacrimă de dor... 
 Cazi parcă ai fi izvor, 
 Peste suflet și inimă 
 Aduci dor și patimă. 
  
 Oare când va veni vremea 
 Să te seci lacrima mea, 
 Oare când va veni timpul 
 De lacrimi să îmi șterg chipul? 
  
 Va veni vreodată oare 
 Și la mine zi cu soare? 
 Că de când e înorat 
 Tot cu lacrimi m-am scăldat! 
  
 Of, tu lacrimă de dor... 
 Parca-i fi ploaie din nor, 
 Cazi și aduci furtună-n suflet 
 De pe chip ștergi orice zâmbet. 
  
 Ai șters și zâmbetul meu 
 De când cazi mi-e tot mai greu, 
 Tare aș vrea într-o dimineață 
 Să nu te mai am pe față. 
  
 M-aș trezi ca dintr-un vis, 
 Un coșmar ce m-a închis, 
 M-a dat pradă unor lacrimi, 
 Unui dor și unor pătimi. 
  
 Autor: Răzvan Isac 10-12-2013