Cuget la atâtea, câte s-au întâmplat
Și-mi pare că-i un vis, oare-i adevărat?
Din gânduri nu îmi scapă, gingașa ta privire
Este închisă-n suflet, închisă-n amintire...
Mă plimb prin labirint, de amintiri deșarte
În ele am pus nădejde, că merg mai departe...
Și clipele-mi sunt reci, ca sufletul din tine
Când ai ales să pleci, ș-apoi să uiți de mine.
Cuget, și al meu cuget se pierde în văzduh
Mi-e sufletul cuprins, de un mare năduf,
Mi-e viața sufocată, de-al tău zâmbet amar
Căci te-am iubit din suflet, dar a fost în zadar.
Azi doar rătăcesc, sunt musafir prin lume
Aș vrea să întorc timpul, aș vrea să uit de tine,
Știu... nu îmi va fi ușor, dar am să reușesc
Să mi te scot din suflet, să nu te mai urăsc.
Autor: Răzvan Isac 04-08-2013
Și-mi pare că-i un vis, oare-i adevărat?
Din gânduri nu îmi scapă, gingașa ta privire
Este închisă-n suflet, închisă-n amintire...
Mă plimb prin labirint, de amintiri deșarte
În ele am pus nădejde, că merg mai departe...
Și clipele-mi sunt reci, ca sufletul din tine
Când ai ales să pleci, ș-apoi să uiți de mine.
Cuget, și al meu cuget se pierde în văzduh
Mi-e sufletul cuprins, de un mare năduf,
Mi-e viața sufocată, de-al tău zâmbet amar
Căci te-am iubit din suflet, dar a fost în zadar.
Azi doar rătăcesc, sunt musafir prin lume
Aș vrea să întorc timpul, aș vrea să uit de tine,
Știu... nu îmi va fi ușor, dar am să reușesc
Să mi te scot din suflet, să nu te mai urăsc.
Autor: Răzvan Isac 04-08-2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu