Singurătatea îmi este geamăn

 Ursuz e timpul care trece 
 Și lasă-n urmă răni adânci, 
 Precum un sloi de gheață, rece 
 Ce se topește printre stânci. 
  
 Topește sloiul cel de gheață 
 Vino din nou la pieptul meu, 
 Suflă spre mine un strop de viață 
 Să simt că azi trăiesc și eu. 
  
 Singurătatea îmi este geamăn 
 Cu ea trăiesc de atâta timp, 
 Cu frunza-n vânt mai mult m-aseamăn 
 Căci tot mai singur eu mă simt. 
  
 Ursuză-i viața mea și grea 
 Far' să te am alături, 
 Mi-ai lăsat goală inima 
 De viață tu mă scuturi. 
  
 De-aș putea să schimb destinul 
 Alta mi-ar fii soarta, 
 N-aș mai deschide sufletul 
 Închisă aș ține poarta. 
  
 N-aș pune suflet în iubire, 
 N-aș mai iubi nicicând, 
 N-aș știi ce-i aia despartire 
 Nu te-aș purta în gând. 
  
 Autor: Răzvan Isac 12-08-2013