Trec pădurea veștejită
Singurel în miez de noapte,
S-ajung la ființa mea iubită
Să fiu de ea aproape.
Mă înfioară bezna care
Am întâlnit-o tot mergând,
Dorul de tine este mare
Merg cu tine tot în gând.
Luna vede că mi-e teamă
Și-mi trimite a ei lumină,
Inima-mi mereu te cheamă
De al tău dor mereu suspină.
Vântul șuieră-n copaci
Printre crengile uscate,
Lună, tu lumină-mi faci
Să pășesc sigur în noapte.
De pădure am scăpat
De a ei beznă și suspine,
Toate-n urmă le-am lăsat
Iubito am ajuns la tine.
Deschide poarta, hai afară
Să îți dau al meu sărut,
Azi la fel ca prima oară
Te iubesc atât de mult.
Autor: Răzvan Isac 02-09-2013
Singurel în miez de noapte,
S-ajung la ființa mea iubită
Să fiu de ea aproape.
Mă înfioară bezna care
Am întâlnit-o tot mergând,
Dorul de tine este mare
Merg cu tine tot în gând.
Luna vede că mi-e teamă
Și-mi trimite a ei lumină,
Inima-mi mereu te cheamă
De al tău dor mereu suspină.
Vântul șuieră-n copaci
Printre crengile uscate,
Lună, tu lumină-mi faci
Să pășesc sigur în noapte.
De pădure am scăpat
De a ei beznă și suspine,
Toate-n urmă le-am lăsat
Iubito am ajuns la tine.
Deschide poarta, hai afară
Să îți dau al meu sărut,
Azi la fel ca prima oară
Te iubesc atât de mult.
Autor: Răzvan Isac 02-09-2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu