Dragostea doare

 Dragostea doare
 Și lasă-n suflet urme adânci,
 Uneori e ca o floare,
 Alteori val izbit de stânci.
 
 Noi suntem marea agitată,
 Acel val ce poartă dorul,
 Noi suntem dragostea uitată,
 Zbuciumul ș-apoi fiorul.
 
 Dragostea doare
 Și lasă inima să zbiere,
 Vine precum o candoare,
 Și apoi tribut ne cere.
 
 Și cădem în a ei plasă,
 Și dăm tot ce avem mai bun,
 Apoi singuri ea ne lasă,
 Pe-al iubirii pustiu drum.
 
 Autor: Răzvan Isac 04-08-2014