Șoapta dulcelui tău glas

 Tu pentru mine ai fost un câmp cu flori,
 Îmi dădea parfumul tău mii de fiori,
 La pieptu-mi te strângeam printre lalele,
 Te pierdeai tu floare printre ele.
 
 Azi prin același loc încă mai trec grăbit,
 Nu mai e nici-o floare, toate s-au ofilit,
 La fel s-a ofilit iubirea noastră,
 Precum o floare uitată în fereastră.
 
 Câmpul plin cu flori azi e teren arid,
 O amintire stearpă, un vis al nost stupid,
 O ploaie de speranțe, atât a mai rămas
 Din tot ce am avut, șoapta dulcelui tău glas.
 
 Autor: Răzvan Isac 19-08-2014