Razvan Isac
Te-am asteptat cum florile asteapta primavara,
Cum umbra asteapta lumina,
Te-am asteptat cum stelele asteapta noaptea
Si nu ai venit!
In departare ochii mei au vazut venind
Raze de soare, anuntand o noua zi...
Eu aici varsand lacrimi, stiindu-te departe,
De rasaritul meu!
Lumanarile aprinse in camera unde te astept
Se consumau putin cate putin,
Cum se consuma si visele mele, dorinta mea,
Fericirea mea!
Ce tristete... totul s-a stins, juraminte si vise
Sunt toate acum pierdute, in suflet inchise.
O sa port in suflet amintirea ta, iar buzele mele
Vor purta amintirea buzelor tale, sarutarea lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu