Am izbutit în fața sorții

 Îmi ești în noapte chip de lună
 Eu te privesc stând în cerdac,
 Adeseori întind o mână
 Vreau să te ating, dar cum să fac?
 
 Te oglindesti pe luciul apei
 Mângâiată fiind de vânt,
 Te-aș plămădi din flori de tei
 Într-al iubirii legământ.
 
 Tu îmi ești soare și furtună,
 Liniște-n suflet, curcubeu,
 Îmi ești povața cea mai bună,
 Prin tine am renăscut și eu.
 
 În puterea blândă a nopții
 Noi sub chip frumos de lună,
 Am izbutit în fața sorții
 Și astăzi soarta ne cunună.
 
 Și ne vom oglindii pe lac
 Din înalte zări albastre,
 Și vom privi înspre cerdac,
 Martor al întâlnirii noastre.
 
 Autor: Răzvan Isac 03-04-2014