Labirint de sentimente

 Labirint de sentimente 
 Toată viața mea a fost,
 Am avut clipe, momente
 Ce au trecut fără rost.
 
 Am dat cu piciorul, poate,
 La trăiri ce aveau să fie,
 Ale sufletului roate,
 A inimi-mi bucurie.
 
 N-am știut s-apreciez
 Valoarea dragostei reale,
 Am fost un simplu amorez
 Pierdut în gândurile sale.
 
 Labirint de sentimente
 Au fost fiorii ce simțeam,
 Au fost simple elemente
 Ale speranței ce aveam.
 
 Gândeam că poate va veni
 Iubirea ce-o visam mereu,
 În suflet am doar gerul iernii
 Un sloi de gheață sunt și eu.
 
 Și nu mă las topit de soare,
 Speranța-n suflet inc-o port,
 Chiar dacă amăgirea-i mare
 Am puterea s-o suport.
 
 Am trecut prin uragane
 Ale dragostei de vis,
 M-am rugat mult la icoane
 Să am drumul meu deschis.
 
 Să pot călătorii în voie
 Spre o inimă bogată,
 Să găsesc ce am nevoie,
 Iubire sinceră, curată.
 
 Nu mă opresc de-ar fi să mor,
 De-ar fi să cad într-un abis,
 Știu că patimile dor,
 Dar poate așa mi-e mie scris.
 
 Să pier căutând o iubire
 Un sentiment pur și frumos,
 Vreau doar să pier în nemurire
 Pe un tărâm pustiu, brumos.
 
 Autor: Răzvan Isac 22-04-2014