Atât de mult te asemuieşti
Iubito cu natura,
Căci la fel de frumoasă eşti
Şi dulce-ţi este gura.
Uneori eşti primăvară,
Alteori capricioasă,
Te asemui şi c-o vară
Sau cu toamna ce se lasă.
Tu-mi eşti anotimpuri care
Îşi aşteaptă timpul lor,
Să le dai asemănare,
Să le tăinui al tău dor.
Tu îmi eşti iubito iarnă
Că-mi eşti rece uneori,
Norii fulgi încep să cearnă,
Tu vorbe ce-mi dau fiori.
Şi aşa, cu chiu cu vai,
Noi iubirea o răzbim,
Gura ta mereu mi-o dai
Indiferent ce timp trăim.
Autor: Răzvan Isac 11-10-2015
Iubito cu natura,
Căci la fel de frumoasă eşti
Şi dulce-ţi este gura.
Uneori eşti primăvară,
Alteori capricioasă,
Te asemui şi c-o vară
Sau cu toamna ce se lasă.
Tu-mi eşti anotimpuri care
Îşi aşteaptă timpul lor,
Să le dai asemănare,
Să le tăinui al tău dor.
Tu îmi eşti iubito iarnă
Că-mi eşti rece uneori,
Norii fulgi încep să cearnă,
Tu vorbe ce-mi dau fiori.
Şi aşa, cu chiu cu vai,
Noi iubirea o răzbim,
Gura ta mereu mi-o dai
Indiferent ce timp trăim.
Autor: Răzvan Isac 11-10-2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu