Voi îmbătrâni, un pustnic

Mi-ai promis că eşti a mea,
Că eşti sufletu'-mi pereche,
Am crezut în vorba ta,
În şoapta spusă la ureche.

Mi-ai promis atât de multe,
Vorbe aruncate-n vânt,
Minţi de muţi din loc un munte,
Nu mai cred nici-un cuvânt.

Mi-ai promis că împreună
Vom rămâne peste veci,
Stau singur sub clar de lună,
Să mă vezi tu nu mai treci.

Şi e noaptea atât de rece,
Zorii par tot mai departe,
Anii fără tin' vor trece,
De amor n-o să am parte.

Voi îmbătrâni, un pustnic,
O să fiu, ascuns de lume,
Voi rămâne un biet vârstnic,
Vei uita şi de-al meu nume.

Osânda mi-o duc în groapă
Când cerul mă va chema,
Se va-nchide a mea pleoapă
Şi-atunci te voi blestema.

Doar să treci prin ce-am trecut,
Să simţi dorul ce-am simţit,
Că mă iubeşti te-ai prefăcut,
Ştiind că eu mult te-am iubit.

Autor: Răzvan Isac 29-10-2015