Înc-un amurg de toamnă trece,
Frunze se-aştern peste cărări,
Tu eşti la fel, distantă, rece,
Precum o stea din depărtări.
Încă o zi de toamnă vine,
Înc-o speranţă am în piept,
Nu te îndepărta de mine,
Căci eu tot am să te aştept.
Inima greul şi-l asumă,
Al aşteptării atât de crunte,
Până voi fi-nghiţit de humă,
Speranţa mea e cât un munte.
Autor: Răzvan Isac 25-10-2015
Frunze se-aştern peste cărări,
Tu eşti la fel, distantă, rece,
Precum o stea din depărtări.
Încă o zi de toamnă vine,
Înc-o speranţă am în piept,
Nu te îndepărta de mine,
Căci eu tot am să te aştept.
Inima greul şi-l asumă,
Al aşteptării atât de crunte,
Până voi fi-nghiţit de humă,
Speranţa mea e cât un munte.
Autor: Răzvan Isac 25-10-2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu