Când tac, atât de multe spun,
Tăcerea mi-e cuvântul...
De dor, mi-e sufletul nebun,
Că nu și-a găsit rostul.
Și ochii-mi sunt cuvinte
Vărsate râuri, râuri,
Atunci când tu în minte
Mi-apari în mii de feluri.
Când tac și plâng...
Sufletu-mi răbufnește,
Căci nu pot să ating
Ceea ce el iubește.
Tăcerea mi-e cuvântul
Tăcând am să vorbesc,
Și poate o veni rândul
Să am ce îmi doresc.
Căci am tot așteptat
Iubirea să apară,
Mereu m-am înșelat
Sper să n-o fac iară.
Autor: Răzvan Isac 12-07-2013
Tăcerea mi-e cuvântul...
De dor, mi-e sufletul nebun,
Că nu și-a găsit rostul.
Și ochii-mi sunt cuvinte
Vărsate râuri, râuri,
Atunci când tu în minte
Mi-apari în mii de feluri.
Când tac și plâng...
Sufletu-mi răbufnește,
Căci nu pot să ating
Ceea ce el iubește.
Tăcerea mi-e cuvântul
Tăcând am să vorbesc,
Și poate o veni rândul
Să am ce îmi doresc.
Căci am tot așteptat
Iubirea să apară,
Mereu m-am înșelat
Sper să n-o fac iară.
Autor: Răzvan Isac 12-07-2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu