Dor de noi

Mi-e dor de noi, mi-e dor de mare, 
De nisipul fin, de razele de soare, 
Mi-e dor să îți mai fie dor de mine, 
De albastrul cerului în zilele senine.

Mi-e dor de lacul unde atâtea seri 
Am stat îmbrățișați, parc-a fost ieri, 
Mi-e dor să te mai iau de mână iară, 
Să stăm îmbrățișați încă o seară.

Mi-e dor de tot și totul azi mă doare, 
Inima-n piept pe zi ce trece moare, 
Bate tot mai încet, bătăile-i sunt seci, 
Și din amintire ai vrea acum să pleci.

În amintire port ce odată am avut, 
O lume de vise ce toată s-a pierdut, 
Odinioară ai fost pentru mine lumea, 
Atâtea vise strânse ce nu le pot avea.

Și de-ai pleca eu ce-aș putea să fac? 
Aș rămâne singur în noapte lângă lac, 
Aș rămâne singur c-o salcie bătrână, 
Pe ea aș ruga-o cu mine să rămână.

Autor: Răzvan Isac 26-11-2014