Mi-e sufletul greoi ca și un trunchi
Și inima sătulă să mai plângă,
Ți-am implorat iubirea în genunchi
Gândindu-mă că asta o să ajungă.
De vrei sufletul meu îl vând la diavol
O clipă de atenție să-mi dai,
Al tău suflet să nu mai fie frivol,
Ci plin de dragoste tu să îl ai.
Mi-e sufletul greoi ca și-o năpastă,
Așteaptă a ta chemare, în zadar,
Cu el soarta a fost mereu nefastă,
Din toate relele pot face un calendar!
În loc de sărbători să trec zilele grele,
Și tot ce-n lipsa ta am îndurat,
Cât aș vrea să pot să scap acum de ele
Să nu mai am sufletul blestemat.
Autor: Răzvan Isac 13-01-2015
Și inima sătulă să mai plângă,
Ți-am implorat iubirea în genunchi
Gândindu-mă că asta o să ajungă.
De vrei sufletul meu îl vând la diavol
O clipă de atenție să-mi dai,
Al tău suflet să nu mai fie frivol,
Ci plin de dragoste tu să îl ai.
Mi-e sufletul greoi ca și-o năpastă,
Așteaptă a ta chemare, în zadar,
Cu el soarta a fost mereu nefastă,
Din toate relele pot face un calendar!
În loc de sărbători să trec zilele grele,
Și tot ce-n lipsa ta am îndurat,
Cât aș vrea să pot să scap acum de ele
Să nu mai am sufletul blestemat.
Autor: Răzvan Isac 13-01-2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu