A noastre aripi, fericirea!

 Să tulburi tu a mea gândire 
 Nu știu de-i bine sau e rău, 
 M-ai îmbătat cu-a ta iubire, 
 Prin vene-mi curge amorul tău. 
  
 Nu eu pe tine te-am ales, 
 Nici tu pe mine, numai soarta, 
 Știa ce vreau și-a înțeles, 
 C-a mea nu ar putea fi alta. 
  
 De împreună ne-o fi fost 
 În cartea vieții scris destinul, 
 Să-l evităm nu are rost, 
 Căci și mai mare ne-ar fi chinul. 
  
 Pe același drum noi să plecăm 
 Să împărțim aceeași soartă, 
 Dragostea pură s-o îmbrăcăm, 
 Dragostea să ne fie hartă. 
  
 Să nu ne pierdem nicăieri; 
 -Eu doar în ochii tăi m-aș pierde, 
 Să las în urmă ce-a fost ieri, 
 Prezentul să rămână verde. 
  
 Să fim hoinari în lumea noastră, 
 Și să existe doar iubirea, 
 Să fim hoinari spre zarea albastră, 
 A noastre aripi, fericirea! 
  
 Autor: Răzvan Isac 03-01-2015