Am izvorât , din glasul șoaptei tale

Izvor de vorbe dulci și șoapte de iubire
Ești tu dragostea mea, tu și a ta zâmbire.
Ești muza pentru mine, înger întruchipat,
Sunt fericit că lângă mine, sufletul ți-ai așezat.

Am izvorât , din glasul șoaptei tale
Și mă revărs , când eu te văd zâmbind .
S-oi izvorî , din ochii tăi ca mura ,
Să te privesc iubite , s-apoi, să-ți sărut gura .

Adorm cu tine-n gând, cu tine mă trezesc
Când zorii se ivesc, îți spun, cât te iubesc .
Nu-mi trebuie nimic, dacă te am pe tine
Căci hrană-mi ești , și zilele-mi senine .

Mi-ar fi de-ajuns , în fiecare zi ...
Să-ți simt sărutul tandru , cum știi a mă iubi .
Tu ești balsamul , sufletului meu ...
Te voi iubi o viață , te voi iubi mereu .

Aș lua șirag de stele, în păru-ți auriu, să-ți prind,
Ar fi invidioasă noaptea, când te-ar vedea, strălucind.
Soarele se ascunde-n nori , când chipul îți arăți...
Și stelele or plânge toate , cât de frumoasă ești .

Să ne cunune , noaptea , cu-al ei luceafăr , nași
Și vântul lin în ploaie , vie ,ca nuntași .
Ospăț , va fi de-ajuns , că cerul e-nstelat
Iubirea toată , pură , pe noi ne-a fermecat .

Ne cânte înstelarea , și valurile mării
Iubirea să ne poarte , pe drumul nemuririi .
Că ne-am găsit iubire , și suntem împreună
Să ne cunune vântul , o mare și o lună .

,, Din ropote de ploaie , iubirea sa-nălțat
Când sufletele noastre , amarnic au strigat .
Ne-ambratisat cuvântul , și șoapta de iubire
Ne-a alungat tristețea , dându-ne fericire "

Autori: Răzvan Isac & Jurca Marinela Florina.
14:06:2013