Vom scrie împreună , iubirea dintre noi

Să scriem noi doi , veșnicia...
Pe-un petic de cer , far' de nori .
Fără teamă, de noi suferințe ...
În suflet bătuți , de recile ploi .

Să scriem poveste de amor
Pe ceru-nstelat în nopțile de vară,
Departe s-ajungă cuvântul iubire
Iar noi să plutim ,spre stele într-o seară.

Să ștergem din suflet , trecutul
Uitării , să dăm , ce-a durut .
Ținându-ne prin furtună , de mână ...
Pășind împreună , spre un alt început .

Să fie lumina veșnicei iubiri ,
Cea care ne călăuzește .
Și tot ce e rău să dispară ,
Când soarele-n amurg, asfințește.

N-am să închid , cartea vieții ...
Povestea , o vom scrie , noi doi .
Și tot ce viața ne-a luat ,
Destinul , ne va da înapoi .

Vom fi atât de apropiați ,
Asemeni stelelor, pe cer .
Și tot ce am mai bun iubire ,
Ție cu drag am să-ți ofer.

Vom pune iubirea , în versuri ...
Vom scrie , poemul iubirii .
Mi-ai dăruit , darul cel suprem;
Parfumul , fericirii !

Am să-ți dăruiesc și cerul
Luna, soare, stele... tot !
Tu meriți chiar și mai mult ,
Ți-aș da, de ar fi să pot.

Mi-ai luat din ochi , lacrima amară
Mi-ai alungat tristețea , că ea să nu mă doară .
Și ai adus , iubirea-n drumul meu ...
Iar pentru toate astea , te voi iubi mereu .

Batista fericirii noastre, lacrima din ochi ți-a șters
Când amândoi pe același drum, dragoste am mers .
Dă-mi mâna ta, și împreună să pornim...
Spre locul unde, doar fericire-o să găsim.

Spre inimile noastre, cu drag pășim vioi
Acolo este locul unde-i fericire pentru amândoi .
Eu merg spre a ta inimă mare, intru-n ea și nu mai ies,
Tu vino spre inima mea, și alungă-mi orice stres.

Vom scrie împreună , povestea de iubire
Niciunul nu crede-am , deloc în fericire .
Ne-am cunoscut , când viața , în suflet ne durea ,
Iar azi îmi ești iubire , eu sunt iubirea ta .

Ești poezia mea, ce soarta, mi-o dictează ,
Când nu îmi ești aproape , inima îmi oftează .
Ești licăr de speranță , miros de fericire ...
Ești zambetu-mi pierdut , azi te numesc... iubire .

Vom scrie împreună , iubirea dintre noi
Pășind pe drumul vieții , de mână , amândoi .
Vom fi o poezie , ce-n timp , va dăinui
Pînă-n ultima clipă , mereu te voi iubi .

Vom fi o amintire , dar dragostea , rămâne
Am scriso amândoi , iubirea noastră-n rime .
Ești poezia mea , mă-nveți să te iubesc ,
Am să te scriu iubite , în fiecare vers !

Autori: Răzvan Isac & Jurca Marinela Florina.
13:06:2013
http://www.youtube.com/watch?v=xTz4YQnNVf8&feature=youtu.be