De-ar reveni iubirea

 În noapte ne iubeam 
 sub o lună plină, 
 Iubirea nu mai e. 
 -Din a cui pricină? 
 Eu m-am dat inima 
 să fie totul bine, 
 Am primit în schimb 
 doruri și suspine. 
 Dragostea ne-a fost 
 dulcele parfum, 
 Într-o clipă toată 
 s-a prefăcut în scrum. 
 N-a mai rămas decât 
 o scânteie care 
 Fără iubirea ta 
 se stinge și dispare. 
 De-ar reveni iubirea 
 cu parfumul ei 
 S-ar reaprinde alte 
 sute de scântei, 
 În noapte-ar răsări 
 luna și-alte stele, 
 Te-aș avea din nou 
 în brațele mele. 
 Este atât de greu, 
 cu vise mă hrănesc 
 Și cu speranța că 
 iubirea o găsesc, 
 Poate va renaște 
 din cenușa veche 
 O altă iubire, 
 sufletul meu pereche. 
  
 Autor: Răzvan Isac 07-02-2015