Mi se surpă sufletul

 Mi se surpă sufletul, 
 Ți-o păsa sau poate nu, 
 Mă îneacă plânsetul, 
 Eu îs aici, unde ești tu? 
  
 Călătoare ești cu zorii, 
 Răsai și pleci în amurg, 
 Îți simt lipsa prin toți porii, 
 Lacrimi râuri îmi tot curg. 
  
 De se vor opri vreodată, 
 Nu te voi mai căuta, 
 Va fi lacrima secată, 
 Ochii-au plâns din vina ta. 
  
 Vei trăi cuprinsă fiind 
 De amar și-un dor nebun, 
 Eu aici, patimi scriind 
 Suferinței cap să-i pun. 
  
 Autor: Răzvan Isac 15-02-2015