Viața-i ca și-o lumânare,
Se consumă câte-un pic,
Arde flacăra-i și moare
Și nu rămâne nimic.
Când sufletu-mi se disipă
Toate visele-mi se sting,
Și dispare într-o clipă
Ce odat' puteam s-ating.
Cu-n sărut al ei aveam
Pentru o clipă nemurirea,
Din iubire mă topeam
Să renasc iar cu iubirea.
Îmi plăcea demult să fiu
Prins în brațele iubirii,
Azi nimica nu mai știu,
Căci mă pierd într-ale firii.
N-aș mai vrea decât să pot
Să mai stau cu ea o seară,
Să ne amintim de tot,
Dragostea de astă-vară.
Ce frumos a fost odată,
Ne plimbam pe sub gutui,
Eu flăcău, ea mândră fată,
Înc-o caut, dară nu-i.
Autor: Răzvan Isac 09-02-2015
Se consumă câte-un pic,
Arde flacăra-i și moare
Și nu rămâne nimic.
Când sufletu-mi se disipă
Toate visele-mi se sting,
Și dispare într-o clipă
Ce odat' puteam s-ating.
Cu-n sărut al ei aveam
Pentru o clipă nemurirea,
Din iubire mă topeam
Să renasc iar cu iubirea.
Îmi plăcea demult să fiu
Prins în brațele iubirii,
Azi nimica nu mai știu,
Căci mă pierd într-ale firii.
N-aș mai vrea decât să pot
Să mai stau cu ea o seară,
Să ne amintim de tot,
Dragostea de astă-vară.
Ce frumos a fost odată,
Ne plimbam pe sub gutui,
Eu flăcău, ea mândră fată,
Înc-o caut, dară nu-i.
Autor: Răzvan Isac 09-02-2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu