Să-ți ispășești osânda

 Abia acum am înțeles, în fine, 
 Că nu am nici-un rost de nu te am, 
 Că viață mea-i pustie fără tine, 
 Mai bine dacă nu te cunoșteam. 
  
 Mă frământ în noapte când visez 
 Cum noi ne-am întâlnit întâmplător, 
 Și îmi doresc să te îmbrățișez, 
 Să te iau din vis, să scap de dor. 
  
 De-ar fi așa ușor nu ai scăpa 
 Și te-aș răpi pentru viața întreagă, 
 În inimă adânc eu mi-aș săpa, 
 Și te-aș întemnița iubire dragă. 
  
 Să-ți ispășești osânda-nchisa-n mine 
 Să nu mai poți nicicând să evadezi, 
 Să mă iubești cum te iubesc pe tine, 
 Doar cu iubire ta să mă imbrățișezi. 
  
 Autor: Răzvan Isac 04-03-2015