Sunt câțiva ani
De când te-am cunoscut,
Sau, credeam că te cunosc,
Fiindcă abia acum
Încep să-mi dau seama
Că tu nu ești cum păreai:
Sinceră, dulce și sensibilă,
Și multe alte caracteristici
Păreau să te îmbrace
În ființa perfectă.
N-am realizat că așteptând,
Mult așteptatul tău sărut,
Mă voi arunca singur
În ghearele singurătății.
Mi l-ai oferit, în sfârșit,
L-am primit cu buzele arzânde
De nerăbdare, și... ai plecat!
Nu mai știu dacă
Am supraviețuit
Câteva clipe fără tine,
Sau am murit cu acel sărut.
Nu m-ai ucis tu,
A fost o involuntară sinucidere,
Fiincă m-am aruncat
În brațele tale ucigătoare.
Autor: Răzvan Isac 23-03-2015
De când te-am cunoscut,
Sau, credeam că te cunosc,
Fiindcă abia acum
Încep să-mi dau seama
Că tu nu ești cum păreai:
Sinceră, dulce și sensibilă,
Și multe alte caracteristici
Păreau să te îmbrace
În ființa perfectă.
N-am realizat că așteptând,
Mult așteptatul tău sărut,
Mă voi arunca singur
În ghearele singurătății.
Mi l-ai oferit, în sfârșit,
L-am primit cu buzele arzânde
De nerăbdare, și... ai plecat!
Nu mai știu dacă
Am supraviețuit
Câteva clipe fără tine,
Sau am murit cu acel sărut.
Nu m-ai ucis tu,
A fost o involuntară sinucidere,
Fiincă m-am aruncat
În brațele tale ucigătoare.
Autor: Răzvan Isac 23-03-2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu