Pe o pajiște uscată
Am ascuns un dor nebun,
De cât timp ești tu plecată,
De atâta timp nici eu nu-s bun.
Nu mai am nici rațiune,
Gândul mi-este înghețat,
Nu mai am nici zile bune,
Toate cu tine le-ai luat.
Uscat sunt ca pajiștea,
Dinăuntru spre afară,
Mi-am pierdut și liniștea,
Gândurile încep să doară.
Pun pe foile învechite
Tot ce sufletu-mi frământă,
Gândurile-mi chinuite,
Și a mea inimă frântă.
A fost doar un vis de ceară
Ce împreună am avut,
S-a topit tot într-o seară
Și eu totul am pierdut.
Mi-este gândul înghețat,
Sentimentele și ele,
Ce-am avut s-a transformat
În osânda vieții mele.
Autor: Răzvan Isac 18-07-2014
Am ascuns un dor nebun,
De cât timp ești tu plecată,
De atâta timp nici eu nu-s bun.
Nu mai am nici rațiune,
Gândul mi-este înghețat,
Nu mai am nici zile bune,
Toate cu tine le-ai luat.
Uscat sunt ca pajiștea,
Dinăuntru spre afară,
Mi-am pierdut și liniștea,
Gândurile încep să doară.
Pun pe foile învechite
Tot ce sufletu-mi frământă,
Gândurile-mi chinuite,
Și a mea inimă frântă.
A fost doar un vis de ceară
Ce împreună am avut,
S-a topit tot într-o seară
Și eu totul am pierdut.
Mi-este gândul înghețat,
Sentimentele și ele,
Ce-am avut s-a transformat
În osânda vieții mele.
Autor: Răzvan Isac 18-07-2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu