Ți-am fost simplu slujitor,
Tu mie Icoană Sfântă,
Patimile și-al meu dor,
Numai vântul le mai cântă.
Ale tale vorbe acide,
Mai mult m-au întunecat,
Azi câmpiile-s aride,
Și izvoarele au secat.
Mi-ai fost în suflet speranță,
Tu mi-ai fost dorință ascunsă,
Ai fost stropul meu de viață,
Acum doar lacrima plânsă.
Ți-am purtat iubire adâncă,
Străluceam în preajma ta,
Ai fost valul ce de-o stâncă
A izbit inima mea.
Acum piere în adâncuri
Printre peștii răpitori,
Prin a tale mii de gânduri
Nu mai simți ai mei fiori.
Ți-am fost simplu slujitor,
Nici nu m-ai băgat în seamă,
Azi mă scutur și-am să mor,
Într-un rece vânt de toamnă.
Autor: Răzvan Isac 16-07-2014
Tu mie Icoană Sfântă,
Patimile și-al meu dor,
Numai vântul le mai cântă.
Ale tale vorbe acide,
Mai mult m-au întunecat,
Azi câmpiile-s aride,
Și izvoarele au secat.
Mi-ai fost în suflet speranță,
Tu mi-ai fost dorință ascunsă,
Ai fost stropul meu de viață,
Acum doar lacrima plânsă.
Ți-am purtat iubire adâncă,
Străluceam în preajma ta,
Ai fost valul ce de-o stâncă
A izbit inima mea.
Acum piere în adâncuri
Printre peștii răpitori,
Prin a tale mii de gânduri
Nu mai simți ai mei fiori.
Ți-am fost simplu slujitor,
Nici nu m-ai băgat în seamă,
Azi mă scutur și-am să mor,
Într-un rece vânt de toamnă.
Autor: Răzvan Isac 16-07-2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu