Afară-i ger și codrul zbiară

 Afară-i ger și codrul zbiară
 Legănat de vântul rece,
 Mai e mult până ce iară
 Peste el soare va trece.
 
 A lui ramuri înghețate
 Par să plângă, par să ceară,
 Zilele de mult uitate
 În îndepărtata vară.

 Până atunci de sub zăpadă
 Ramurile-i înghețate,
 Vor doar soarele să vadă
 Să mai fie alintate.
 
 De căldura lui cea blândă
 Și de vântul ce adie,
 Codrul cu ramura plăpândă
 Vrea din nou vară să fie.

 Va trece gerul cel cumplit
 Și va veni căldura,
 Va fi codrul înverzit
 Și-n soare el va striga: "uraaa!"
  
 Autor: Răzvan Isac 31-01-2014