Te iubesc fără să sper

 Îmi lași în suflet un amar 
 Și-n gândul meu la fel, 
 Căci te iubesc, dar în zadar, 
 N-ai să renunți la el. 
  
 Inimii tale nu îi cer 
 Decât dragoste curată, 
 Căci te iubesc fără să sper 
 Că m-ai iubi vreodată. 
  
 Și tot amarul ce s-a strâns 
 S-a transformat în lacrimi, 
 Ce toate-n suflet au ajuns, 
 Și acolo îmi sunt patimi. 
  
 Cât să îndur acest venin? 
 Când doru'-mi va da pace? 
 De câte ori la tin' să vin?... 
 Să-ți spun: "De tine-mi place!” 
  
 Un simplu te iubesc aș vrea, 
 Să-mi lumineze gândul, 
 Și dorul din inima mea 
 Să piară cu văzduhul. 
  
 Să fie totul un coșmar 
 În noaptea cea păgână, 
 Și adevăr să fie doar 
 A noastre inimi împreună. 
  
 Autor: Răzvan Isac 13-01-2014